Dincolo de Etichete
Un joc colaborativ pentru clasa ta, jucat în șase sesiuni de dirigenție, din octombrie până în aprilie.
Clasa primește harta gri a unui oraș acoperit de etichete: „Leneș”, „Fițoasă”, „Săracul”, „Ciudata”. Sub fiecare etichetă e un adolescent cu o poveste pe care nimeni nu o vede. Echipele descoperă povestea, iau o decizie despre personaj, iar decizia schimbă comunitatea. Când personajul se simte văzut, eticheta cade și locul de pe hartă își recapătă culoarea.
Nu poți câștiga singur. Comunitatea câștigă sau pierde împreună.
Ce nu este
Nu e o lecție despre bullying și nu e un test. Elevii nu sunt puși să vorbească despre ei înșiși, ci despre personaje. Nu au nevoie de telefoane, de cont sau de internet.
2Limbajul vizual: șase coduri, peste tot la fel
Toate materialele folosesc aceleași șase semne. Elevul trebuie să le recunoască instantaneu, fie că se uită la proiector, la cartonașul din mână sau la afișul de pe perete.
Nu e o chestiune de estetică. Dacă pe ecran eticheta e un autocolant alb, iar pe fișa printată e un chenar albastru, elevul reînvață codul de fiecare dată și pierde exact atenția de care are nevoie pentru discuție. Când schimbi ceva sau adaugi material propriu, păstrează codurile de mai jos.
Ce le spui elevilor la prima sesiune
„Tot ce vedeți alb și lipit e o etichetă. Tot ce e verde înseamnă că cineva a fost văzut. Roșul înseamnă că cineva a rămas pe dinafară. Iar steluțele aurii sunt tot etichete, chiar dacă sună frumos.” Treizeci de secunde, o singură dată. Apoi codurile lucrează singure.
3Unde intră în programă
Se potrivește orelor de Consiliere și dezvoltare personală (gimnaziu) și Consiliere și orientare sau dirigenție (liceu). Merge și la opțional, în școala altfel, în tabere sau în cluburi.
| Elevii exersează | Cum se vede la clasă |
|---|---|
| Autocunoaștere și relaționare | Recunosc etichetele din jurul lor și efectul lor asupra unui om. |
| Gândire critică | Separă faptul de judecată: „a întârziat de trei ori” nu e același lucru cu „e iresponsabil”. |
| Comunicare și ascultare | Descoperă ce întrebări deschid o conversație și ce întrebări o închid. |
| Luarea deciziilor | Votează în echipă, negociază la egalitate și văd consecințele alegerii. |
| Participare responsabilă | Își asumă un gest concret și îl duc la capăt până la sesiunea următoare. |
Competențele sunt formulate după Cadrul de referință al competențelor pentru cultură democratică (RFCDC, Consiliul Europei).
4Ce îți trebuie
Varianta cu proiector
- Un fișier HTML, deschis în Chrome sau Edge.
- Fără cont, fără instalare, fără internet.
- Elevii nu au nevoie de dispozitive.
Varianta pe hârtie
- Materialele se printează de pe calculatorul tău.
- Jocul merge identic, fără niciun ecran.
- Merge și combinat: hartă pe hârtie, restul proiectat.
Pe masă, la fiecare sesiune
- Harta clasei, cu etichetele pe ea
- Fișele de personaj și cărțile de dilemă pentru azi
- Cartonașe de vot A / B / C, un set de echipă
- Un jeton de ascultare de echipă
- Bilețele „Prima impresie”, unul de echipă, pe rundă
- Tabla indicatorilor, cu jetoanele pe 5
- Fișele de facilitare — rămân la tine
Împarte clasa în 3–6 echipe. Ideal 4.
5Prima sesiune, minut cu minut
| Minut | Ce faci |
|---|---|
| 0–5 | Formezi echipele. Citești regulile de pe afiș. Arăți harta: „Orașul ăsta e gri pentru că etichetele au acoperit tot.” |
| 5–8 | Pasul 1. Clasa alege o etichetă. Citești ce văd ceilalți. Echipele scriu prima impresie pe bilețel. Un minut, nu mai mult. |
| 8–16 | Pasul 2. Provocarea din fișa de facilitare. Când clasa o rezolvă, întorci fișa și citești adevărul. |
| 16–26 | Pasul 3. Citești dilema. Echipele discută 3 minute, apoi ridică un cartonaș, toate deodată. |
| 26–33 | Pasul 4. Citești urmarea, muți jetoanele pe tabla indicatorilor. Dacă personajul s-a simțit văzut, dezlipești eticheta de pe hartă. |
| 33–45 | Încă o rundă, cu altă etichetă. Din runda 2 tragi și o carte de context. |
| 45–50 | Fiecare echipă spune un angajament pentru data viitoare. Îl scrii. Gata. |
Dacă ai doar 40 de minute
Fă două runde, nu trei. E mai bine să discutați bine două etichete decât să alergați prin trei.
6Runda, pas cu pas
Trei lucruri de știut
- Nicio variantă nu e gratis. Și cea care îl ajută cel mai mult pe personaj costă ceva, de obicei tensiune în grup. Jocul nu predică: lasă consecințele să vorbească.
- Eticheta poate rămâne. Dacă decizia nu l-a făcut pe personaj să se simtă văzut, eticheta se lipește mai tare și rămâne pe hartă. Clasa poate reveni la ea altă dată, fără să repete provocarea.
- Jetonul de ascultare. Fiecare echipă are unul pe sesiune: fie pune personajului o întrebare în plus, fie cere încă un minut de discuție și un vot nou.
La egalitate
Un minut de negociere, apoi vot nou. Dacă tot e egalitate, alegi tu una dintre variantele la egalitate și spui asta clasei.
7Cele cinci metode
Pasul 2 folosește o metodă diferită, în funcție de personaj. Nu trebuie să le înveți: sunt scrise pe fișa de facilitare, cu răspunsurile bune.
| Metoda | Ce face clasa |
|---|---|
| 🔍 Întoarce eticheta | Caută toate poveștile posibile din spatele unui comportament și le respinge pe cele care sunt tot eticheta, spusă altfel. |
| 👂 Întrebarea care deschide | Poartă o conversație în trei pași cu personajul. Întrebările care judecă sau dau sfaturi îl fac să se închidă. |
| ⚖️ Fapt sau judecată | Sortează afirmații despre personaj: ce se poate verifica și ce presupunem. |
| ⭐ Stea sau bulină | Descoperă că și „olimpica” sau „mămica clasei” sunt etichete, și alege aprecierea care eliberează. |
| 🤝 Gestul care contează | Decide, prin vot, ce face concret când cineva e etichetat. E pasul 3, la fiecare personaj. |
8Anul întreg
Harta e a clasei tale și rămâne așa cum ai lăsat-o. Locurile se deschid treptat, pe măsură ce cad etichetele, deci clasa are mereu un motiv să aștepte sesiunea următoare.
| Când | Ce se întâmplă |
|---|---|
| Octombrie · sesiunea 1 | Regulile și primele etichete, din cele trei locuri deschise la început. |
| Noiembrie–februarie · sesiunile 2–4 | Se deschid celelalte locuri. Reiei etichetele rămase lipite. Prima temă se dă după sesiunea a doua. |
| Martie · sesiunea 5 | Ultimele etichete de pe hartă. |
| Aprilie · sesiunea 6 | Bilanțul: proiectezi harta colorată și discutați ce s-a schimbat în clasă. |
Cu trei runde pe sesiune, cele 15 etichete se dezlipesc în aproximativ cinci sesiuni. Calendarul e orientativ: depinde de câte etichete cad de fiecare dată.
Important, dacă folosești varianta digitală
Harta și istoricul se salvează în browserul calculatorului pe care lucrezi. Dacă schimbi calculatorul, exportă datele din pagina clasei și importă-le pe cel nou.
9Tema pentru acasă
Elevii primesc o singură dată un fișier, caietul de teme, pe care îl deschid în orice browser, inclusiv pe telefon. La început e blocat.
- La finalul fiecărei sesiuni, începând cu a doua, primești un cod (de exemplu
JUL-757). - Elevii îl introduc în caiet și li se deblochează exact etichetele jucate la clasă.
- Acasă, fiecare decide singur, fără presiunea grupului, și răspunde la întrebarea de discuție.
- Din rezumat, fiecare elev copiază un cod care începe cu R și ți-l trimite. Codul nu conține numele lui, doar ce a ales.
- Lipești codurile în pagina clasei și vezi cum au ales elevii singuri față de cum a ales clasa.
Cea mai bună discuție a anului
„Clasa a ales A. Câți dintre voi, singuri acasă, ați ales altceva? De ce n-ați spus la vot?” Exact despre asta e programul.
10Angajamentul și acordul clasei
Empatia pentru un personaj nu ajunge singură la colegul din ultima bancă. De aceea fiecare sesiune se închide cu un angajament.
- La final, fiecare echipă spune un gest concret, verificabil: „vorbesc cu cineva cu care n-am vorbit niciodată”, nu „o să fim mai empatici”.
- La începutul sesiunii următoare, reiei fiecare angajament. Echipa spune: am făcut, parțial sau n-a mers. Fără justificări lungi.
- Gesturile duse la capăt intră în acordul clasei, o listă care crește pe perete de la o sesiune la alta.
Un angajament nedus la capăt nu e un eșec. Întrebarea „ce te-a împiedicat?” e mai valoroasă decât gestul în sine.
11Siguranța elevilor
- Personajele sunt inventate, inspirate din realitate. Elevii discută despre ele, nu despre ei înșiși. Nimeni nu e rugat să povestească experiențe personale.
- Unele personaje ating teme sensibile: conflicte în familie, părinți plecați la muncă, părinți despărțiți. Notele apar pe fișa de facilitare. Citește-le înainte de sesiune.
- Reflecția personală (Oglinda) nu se citește cu voce tare și nu se salvează nicăieri.
- Nu scrie niciodată nume de elevi în notele programului.
Dacă un elev spune ceva despre viața lui
- Rămâi calm și mulțumește-i. Nu-i cere detalii în fața clasei.
- Readu discuția la personaj și continuă sesiunea, fără să expui elevul.
- Vorbește cu el separat, după sesiune. Nu-i promite că nu spui nimănui: explică-i că vei cere ajutorul cuiva care se pricepe.
- Anunță consilierul școlar și conducerea, conform procedurii școlii privind protecția copilului.
- Dacă e în pericol imediat, sună la 112.
- Notează factual, în documentele școlii.
Efecte nedorite
Un joc despre etichete poate produce exact ce vrea să prevină. Dacă auzi etichetele personajelor folosite ca porecle („ești un Andrei”) sau dacă un elev e recunoscut într-un personaj, bifează în grila de observare, reia regulile clasei la sesiunea următoare și anunță coordonatorul de program.
12Ce notezi după sesiune
Cinci minute, după ce elevii au plecat. Nu e birocrație: din asta aflăm dacă programul chiar funcționează.
- Grila de observare: cinci afirmații despre ce a făcut clasa, pe o scală de la „deloc” la „în mare măsură”.
- Efecte nedorite: cinci bife, doar dacă ai observat ceva.
- Dacă ai dat tema pentru acasă.
- O notă scurtă, opțională: ce a mers, ce nu. Fără nume de elevi.
Doza minimă
5 sesiuni și 2 teme pe an. Sub acest prag nu așteptăm efecte, iar clasa se raportează separat. Nu e o notă pentru tine: e felul în care măsurăm corect.
13Testează-te singur
Trei seturi scurte cu conceptele pe care le vei explica elevilor. Te uiți la termen, îți răspunzi în gând, apoi întorci cardul și îți spui singur dacă știai. Cinci minute în total.
14Întrebări frecvente
Trebuie să fiu psiholog?
Nu. Tot ce spui e scris pe fișa de facilitare, inclusiv răspunsurile bune la provocare. Rolul tău e să ții timpul, să citești și să lași clasa să discute.
Ce fac dacă nu merge proiectorul?
Joci pe hârtie. Materialele printate reproduc jocul întreg: hartă, fișe, cărți, cartonașe de vot, tabla indicatorilor.
Elevii aleg mereu varianta „corectă”, ca să le iasă bine?
Se întâmplă, mai ales după primele runde. De asta contează tema pentru acasă: acolo decid singuri, fără să vadă clasa. Compararea celor două e momentul cel mai util.
Am elevi care se recunosc în personaje. E o problemă?
E firesc și e chiar sensul jocului, atât timp cât nimeni nu e numit cu voce tare. Dacă un elev e arătat cu degetul, oprești imediat și reiei regula: vorbim despre personaje, nu despre colegi.
Pot sări peste o sesiune?
Da, harta te așteaptă. Dar sub 5 sesiuni pe an efectul se pierde, iar angajamentele nereluate se uită.
Ce fac cu etichetele rămase lipite?
Le reiei oricând, într-o sesiune viitoare. Clasa nu mai rezolvă provocarea, ci doar decizia. De multe ori alege altfel decât prima dată, și asta e o discuție bună.
Trebuie să anunț părinții?
Programul nu colectează date personale despre elevi. Recomandăm totuși o informare scurtă a părinților la prima ședință, mai ales dacă școala participă la evaluare.
15Fișa de o pagină
Nu poți câștiga singur. Comunitatea câștigă sau pierde împreună.
| 1. Eticheta | Citesc ce văd ceilalți. Echipele scriu prima impresie. 1 min. |
| 2. Adevărul invizibil | Provocarea din fișa de facilitare. Apoi întorc fișa și citesc adevărul. |
| 3. Decizia | Citesc dilema. 3 min de discuție. Cartonașe ridicate simultan. |
| 4. Impactul | Citesc urmarea, mut jetoanele. Eticheta cade doar dacă personajul s-a simțit văzut. |
La final: fiecare echipă spune un gest pentru data viitoare. La început, data viitoare: ce a ieșit din el.
Dacă cineva spune ceva personal: mulțumesc, nu cer detalii, continui sesiunea, vorbesc separat după, anunț consilierul.
© 2026 Modul ȘdV · Dincolo de Etichete · Ghidul profesorului · Instrument educațional · Concept & structură: Silvia Bogdan @ Școala de Valori